Dacă ai ajuns aici, probabil ești într-unul dintre cele două scenarii clasice: fie îți construiești un PC nou și vrei o placă de bază care să nu te saboteze, fie faci un upgrade și ai obosit să te pierzi în liste lungi cu modele aproape identice, dar care „ascund” diferențe importante.
Am trecut prin tone de specificații, am triat ce e relevant și am ales câteva dintre cele mai bune plăci de bază din 2025, pentru toate tipurile de bugete. N-am mers pe cele mai scumpe sau pe cele mai populare doar de dragul cifrelor. Am căutat combinații reale de performanță, funcții utile și fiabilitate, testate și validate deja de mii de utilizatori.

- Cele mai bune Plăci de bază în octombrie 2025
- MSI (Z890 Gaming Plus)
- ASRock (Z890 Pro/A)
- Gigabyte (B650M Gaming X AX)
- ASUS (Prime B760M-K)
- Gigabyte (B550 Gaming X V2)
- ASUS (Prime B450‑Plus)
- Unde poți găsi alte plăci de bază?
- Cum alegi cea mai bună placă de bază?
- Cât ar trebui să cheltui pe o placă de bază?
- VRM și alimentare puternică – cum deosebești fazele „de marketing” de cele care chiar contează
- Importanța actualizărilor BIOS pentru performanța plăcii de bază
- Wi-Fi 7 onboard, când poți renunța la cablu în gaming
- Impactul calității componentelor asupra durabilității plăcii de bază
- Form factor, ATX, mATX, mini-ITX – ce alegi și de ce
- SLI/CrossFire & co – mai au sens configurațiile multi-GPU?
- Întrebări frecvente
Cele mai bune Plăci de bază în octombrie 2025
Alegerea unei plăci de bază bune în 2025 nu mai înseamnă doar să se potrivească cu procesorul. Contează cât de stabilă e, cât de bine gestionează temperaturile, dacă are suport real pentru ce vrei să conectezi și, mai ales, cât de ușor o poți integra într-un sistem care să nu-ți dea bătăi de cap. Am selectat modelul de top fără compromisuri, unul cu cel mai bun raport calitate-preț, dar și o variantă care păstrează lucrurile simple și eficiente, fără să-ți golească portofelul.
🥇 Cel mai bun: MSI (Z890 Gaming Plus)
💡 Best buy: Gigabyte (B650M Gaming X AX)
💸 Economy: ASUS (Prime B450-Plus)
E momentul să aruncăm o privire și asupra întregii selecții. Sunt 6 modele în total, pe care le-am pus mai jos într-un tabel comparativ, ca să vezi clar diferențele, iar apoi le analizăm pe fiecare în parte, cu detalii și păreri de la utilizatori.
Model | Socket | Chipset | Memorie (tip & max) | Sloturi M.2 | Format |
---|---|---|---|---|---|
MSI (Z890 Gaming Plus) | LGA 1851 | Z890 | DDR5, până la 256 GB | 2x M.2 Gen 5 NVMe + RAID support | ATX |
ASRock (Z890 Pro/A) | LGA 1851 | Z890 | DDR5, până la 256 GB (OC până la 9066+) | 1x M.2 Gen 5 + 2x M.2 Gen 4 | ATX |
Gigabyte (B650M Gaming X AX) | AM5 | B650 | DDR5, până la 192 GB | 2x M.2 Gen 4 | mATX |
ASUS (Prime B760M-K) | LGA 1700 | B760 | DDR5 (varianta D5) sau DDR4 (D4) | 2x M.2 Gen 4 | mATX |
Gigabyte (B550 Gaming X V2) | AM4 | B550 | DDR4, până la 128 GB (OC 4733 MHz) | 2x M.2 PCIe4.0/3.0 | ATX |
ASUS (Prime B450‑Plus) | AM4 | B450 | DDR4, până la 64 GB (OC 3466 MHz) | 1x M.2 PCIe3.0/SATA | ATX |
Hai să trecem la detalii și să vedem ce aduce fiecare model în parte:
MSI (Z890 Gaming Plus)
O placă de bază puternică, ideală pentru cei care vor performanță solidă fără compromisuri. Design-ul robust, suportul pentru cele mai noi tehnologii și conectivitatea WiFi o transformă într-un aliat serios pentru gaming și multitasking intens.
Părerile utilizatorilor:
- Mulți utilizatori au spus că stabilitatea în sarcini grele este excelentă, chiar și cu overclocking moderat
- Unii utilizatori consideră că poziționarea conectorilor de jos poate încurca la cable management
- Utilizatorii laudă suportul pentru Gen5, inclusiv pe M.2, ceea ce o face mai „future-proof”.
ASRock (Z890 Pro/A)
Un model echilibrat care aduce performanță solidă și funcții avansate, fără să-ți golească portofelul. Este ideal pentru cei care vor stabilitate, overclocking decent și suport pentru cele mai noi generații de componente, toate într-un pachet curat și eficient.
Părerile utilizatorilor:
- Mulți utilizatori au remarcat că performanța în gaming și sarcini de randare este constantă, fără throttling
- Unii utilizatori consideră că lipsa WiFi-ului onboard e un mic dezavantaj, dar ușor de rezolvat
- Utilizatorii laudă compatibilitatea rapidă cu memorii de frecvență ridicată.
Gigabyte (B650M Gaming X AX)
O alegere excelentă pentru cei care merg pe platforma AMD și vor o placă de bază microATX care să nu facă compromisuri la capitolul dotări.
ASUS (Prime B760M-K)
Un model prietenos cu bugetele, dar care nu face rabat de la fiabilitate. Dacă nu te interesează overclocking-ul sau AI tuningul agresiv, dar vrei o placă stabilă pentru muncă sau gaming casual, ASUS PRIME B760M-K își face treaba fără figuri.
Gigabyte (B550 Gaming X V2)
Un clasic al sistemelor AMD mid-range, B550 Gaming X V2 e genul de placă de bază care nu țipă „lux”, dar livrează exact ce trebuie pentru un build echilibrat.
ASUS (Prime B450‑Plus)
O alegere solidă pentru cei care vor să pună bazele unui sistem AMD fără să investească prea mult. ASUS a construit acest model pentru utilizatorii care apreciază simplitatea, dar nu vor să renunțe la fiabilitate și compatibilitate decentă cu procesoarele Ryzen mai vechi.
Părerile utilizatorilor:
- Mulți utilizatori au spus că este o placă „basic”, dar fiabilă pentru sistemele mai vechi sau upgrade-uri modeste
- Unii utilizatori consideră că layout-ul este aerisit și ușor de lucrat cu el
- Utilizatorii laudă stabilitatea și lipsa problemelor de compatibilitate, chiar și cu memorii third-party.
Unde poți găsi alte plăci de bază?
Magazine online populare unde poți găsi plăci de bază:
- eMAG ↗ oferă o selecție variată de plăci de bază, inclusiv modele de la branduri cunoscute precum ASUS și Gigabyte
- PC Garage ↗ oferă peste 100 de modele de plăci de bază de la branduri de top precum ASUS, MSI și Gigabyte
- Flanco ↗ oferă o selecție limitată de plăci de bază, incluzând modele de la branduri precum ASUS și Gigabyte
- evoMAG ↗ oferă peste 100 de modele de plăci de bază de la branduri precum ASUS, MSI și Gigabyte.
Cum alegi cea mai bună placă de bază?
Atunci când alegi o placă de bază, trebuie să ții cont de câteva aspecte esențiale:
Alegerea corectă a plăcii de bază nu ține doar de specificații, ci de cât de bine se potrivește cu planurile tale pentru sistem – acum și pe viitor.
Cât ar trebui să cheltui pe o placă de bază?
- Sub 500 lei – găsești modele mini/microATX cu chipseturi entry-level (de ex. H610, A520, B450), care includ funcții esențiale precum un slot M.2, PCIe 3.0 și alimentare decentă. Ideal dacă faci un PC pentru birou, office sau gaming light.
- Între 500 și 1.000 lei – această gamă acoperă variantele mainstream (B550, B760 DDR4/DDR5, B650-lite), cu VRM-uri mai bune, 2× M.2 Gen4, Wi‑Fi 6 deseori inclus și BIOS matur. Sunt potrivite pentru majoritatea sistemelor de gaming sau multi‑tasking.
- Între 1.000 și 2.000 lei – plăcile în această zonă (Z890, X870, Z790 etc.) vin cu sloturi M.2 Gen 5, PCIe 5.0 pentru GPU, VRM robust (8+2+2 sau mai mult), USB4/Thunderbolt și Wi‑Fi 7. Sunt gândite pentru entuziaști, overclocking și upgrade pe termen lung.
- Peste 2.000 lei – aici intră plăcile de top cu formate mari (ATX/eATX), multe sloturi M.2, controler 2.5‑10 GbE, VRM-uri cu 16+ faze și soluții premium (răcire activă, shielding-uri avansate, overclocking extrem). Sunt pentru sisteme cu procesor(nu) și GPU de vârf, plus multiple SSD-uri performante.
VRM și alimentare puternică – cum deosebești fazele „de marketing” de cele care chiar contează
Numărul de faze VRM nu spune toată povestea, iar multe plăci afișează cifre „umflate” pentru marketing. Ce contează cu adevărat?
- Fazele reale de alimentare: O placă poate declara „12+2 faze”, dar intern să fie 6 faze dubplate. Uită-te în specificații detaliate, nu în ambalaj.
- Componenta VRM: bobinele, MOSFET-urile și condensatorii au un impact direct asupra stabilității și temperaturii. Modelele de calitate au MOSFET-uri DrMOS sau SPS (Smart Power Stage).
- Suprafața radiatoarelor: Radiatoarele mari, din aluminiu dens, disipă mai eficient căldura chiar și fără ventilator activ.
- Distribuția sarcinii: Un VRM bun oferă alimentare curată și echilibrată, mai ales pentru procesoare cu TDP mare.
- Util în overclocking, dar și în sarcini normale: Nu e doar pentru entuziaști un VRM de calitate prelungește viața plăcii și reduce fluctuațiile de tensiune.
Un indiciu simplu: dacă BIOS-ul are setări avansate de voltaj și LLC (Load Line Calibration), e semn că ai în față o placă serioasă, nu doar o „carcasă cu LED-uri”.
Importanța actualizărilor BIOS pentru performanța plăcii de bază

BIOS-ul (Basic Input/Output System) este software-ul fundamental care face legătura între hardware și sistemul de operare. Chiar dacă nu pare cel mai fascinant subiect, actualizarea BIOS-ului poate avea un impact uriaș asupra performanței și stabilității PC-ului tău.
- În primul rând, unele plăci de bază sunt lansate înaintea unor generații noi de procesoare, ceea ce înseamnă că nu sunt compatibile out-of-the-box cu cele mai recente modele. Însă producătorii oferă actualizări BIOS care rezolvă această problemă.
- În al doilea rând, update-urile de BIOS pot îmbunătăți stabilitatea sistemului, optimizând consumul de energie, compatibilitatea cu memoria RAM și gestionarea temperaturii. Uneori, plăcile de bază pot avea bug-uri software la lansare, care sunt rezolvate prin astfel de actualizări.
- Un alt avantaj important este legat de performanță. Unele update-uri permit chiar îmbunătățirea vitezei procesorului sau suportul pentru memorii RAM mai rapide. De exemplu, o placă de bază care inițial suporta doar DDR5-4800 poate primi un update care îi permite să funcționeze la DDR5-6000, crescând performanța întregului sistem.
Dar atenție! Actualizarea BIOS-ului nu trebuie făcută la întâmplare. Dacă sistemul funcționează bine și nu ai nevoie de compatibilitate pentru componente noi, e mai sigur să rămâi la versiunea stabilă. De asemenea, un update eșuat poate face placa de bază inutilizabilă, așa că asigură-te că urmezi exact instrucțiunile producătorului.
Wi-Fi 7 onboard, când poți renunța la cablu în gaming
Wi-Fi-ul a evoluat mult, iar în 2025, modelele high-end vin deja cu Wi‑Fi 7, o tehnologie care schimbă jocul la propriu.
- Viteză teoretică de până la 46 Gbps – deocamdată imposibil de atins în viața reală, dar chiar și pragurile actuale (3–5 Gbps stabile) sunt excelente.
- Latență foarte scăzută – noul standard are „multi-link operation”, ceea ce înseamnă conexiune simultană pe mai multe benzi. Adio lag random în jocuri online.
- Compatibilitate înapoi până la Wi‑Fi 5 – nu trebuie să îți schimbi routerul urgent, dar pentru cele mai bune rezultate, ideal e să ai și un router compatibil Wi‑Fi 7 sau cel puțin 6E.
- Bluetooth 5.4 integrat – util pentru periferice fără lag sau conectare multiplă stabilă.
Esențial pentru cei care vor o configurație curată, fără cabluri întinse prin cameră. În special în apartamente aglomerate sau birouri, Wi‑Fi 7 poate fi mai stabil decât rețelele cu fir prost tras.
Impactul calității componentelor asupra durabilității plăcii de bază

Nu toate plăcile de bază sunt construite la fel. Chiar dacă două modele au specificații similare, calitatea componentelor folosite poate face diferența între o placă ce rezistă ani de zile și una care cedează după câteva luni.
- Răcirea joacă și ea un rol major. Plăcile de bază mai scumpe vin adesea cu radiatoare mai mari pe VRM-uri și chipset, ceea ce ajută la menținerea temperaturilor scăzute în sarcini intense. Dacă vrei o placă de bază care să reziste, merită să investești într-un model cu componente de calitate, chiar dacă este puțin mai scump.
- Unul dintre cele mai importante aspecte este calitatea VRM-ului (Voltage Regulator Module). Plăcile de bază premium folosesc VRM-uri cu faze de alimentare mai multe și mai eficiente, ceea ce înseamnă că oferă o alimentare mai stabilă procesorului, reducând riscul de supraincălzire și instabilitate.
- De asemenea, condensatorii folosiți influențează foarte mult durabilitatea. Modelele mai ieftine pot folosi condensatori de calitate slabă, care se degradează mai repede, afectând stabilitatea sistemului.
Form factor, ATX, mATX, mini-ITX – ce alegi și de ce
Nu e doar o chestiune de mărime. Formatul plăcii de bază influențează airflow-ul, extensibilitatea și chiar nivelul de zgomot al întregului sistem.
- ATX – standardul preferat pentru desktopuri. Ai 4 sloturi RAM, mai multe porturi SATA, 2–3 sloturi PCIe și mai multe opțiuni de răcire. Perfect dacă vrei upgrade-uri.
- microATX (mATX) – mai compact, dar păstrează majoritatea funcțiilor. De obicei, are 2 sloturi RAM și mai puține porturi, dar e ideal pentru carcase mici și bugete decente.
- mini-ITX – foarte mic, foarte restrictiv. Ai un singur slot PCIe, două RAM și spațiu redus. Bun pentru PC-uri de sufragerie, dar atenție la temperaturi și compatibilități.
- eATX și DTX – rare, pentru build-uri foarte nișate.
Atenție și la carcasă: o placă ATX nu încape în orice tower, iar unele carcase mATX par mai compacte decât sunt, deci verifică mereu compatibilitatea fizică!
SLI/CrossFire & co – mai au sens configurațiile multi-GPU?
În 2025, să pui două plăci video pe aceeași placă de bază e ca și cum ai pune nitro pe o trotinetă: interesant, dar aproape inutil.
- Suportul software a scăzut drastic – majoritatea jocurilor nu mai scalează deloc în SLI sau CrossFire, unele chiar crăpau dacă detectau două GPU-uri.
- Driverii nu mai sunt optimizați – AMD și NVIDIA au renunțat oficial la dezvoltarea activă pentru multi-GPU în gaming.
- Doar în workload-uri profesionale mai are sens – unele aplicații de randare, simulare sau AI pot folosi mai multe GPU-uri, dar acolo discutăm despre bugete complet diferite.
- Mai multă căldură, consum și complicații – nu doar costul plăcilor contează, ci și sursa, răcirea, spațiul și compatibilitatea.
Azi, dacă ai bugetul pentru două plăci video, mai bine iei una singură, de top, și investești restul în sursă, răcire sau SSD. Performanțele vor fi mai stabile, mai silențioase și mai ușor de întreținut.
Întrebări frecvente
Acest articol conține linkuri de afiliere. Dacă alegi să faci o achiziție, ne susții în misiunea noastră de a analiza și recomanda cele mai bune produse pentru piața din România. Află mai multe despre cum funcționează Merita.ro.